Statut

Articul 1 – Inuem, sënta y atività

La lia ne n’ie nia lieda a n partit y la à l inuem “politika”. L inuem tudësch ie “Südtiroler Gesellschaft für Politikwissenschaft”. L inuem talian ie “Società di Scienza Politica dell’Alto Adige”. L inuem ladin ie “Sozietà de scienza pulitica de Sudtirol”.

La lia fej si atività sëura dut Sudtirol y à si sënta pra l presidënt/la presidënta pro tempore.

Articul 2 – Fin dla lia

L fin dla lia, che à n’atività de utl publich y zënza fin de davani, ie

1. ti dé na usc ala scienza pulitica, ai politologs y ai scienziac dla pulitica tl publich;
2. fé y sustenì tuedes de scienza pulitica te Sudtirol (p.ej. relazions danter Sudtirol y Europa, Sudtirol tl cuntest naziunel y internaziunel);
3. publiché resultac de tuedes tl ciamp dla scienza pulitica cun referimënt a Sudtirol;
4. sustenì l stude dla scienza pulitica;

La scumenciadives dla lia ie davierc al publich.

Duta la ncëries tla lia ie de ulentariat, coche nce l’atività di cumëmbri.

Articul 3 – Mesuns per arjonjer l fin dla lia

L fin dla lia dëssa unì arjont cun i mesuns che vën do:

1. publiché na revista anuela sudtiroleja de pulitica
2. avëi na plata internet: portal de nrescides (banca dac) de lëures de diplom, dissertazions y autri lëures de chësta sort de scienza pulitica sun Sudtirol (dut l test o pertes, abstracts); informazions sun l stude dla scienza pulitica y pusciblteies de lëur; pusciblteies de fé n practicum per studënc.
3. urganisé cunvënies y seminares sun argumënc che à da nfé cun la scienza pulitica.
4. tò su cuntat y baraté ora esperienzes cun chëi che lëura te chësc ciamp, dantaldut cun urganisazions de scienza pulitica tl raion naziunel y oradecà, sce n cajo cooperazions cun persones singules, lies o d’autra scumenciadives cun l medem fin o n fin che ti va daujin.
5. duta l’autra scumenciadives de utl per arjonjer l fin dla lia.

La ntredes finanzieles per realisé i fins dla lia dëssa unì trac ite da scumenciadives dla lia, dunfiertes de uni sort, dunazions y suvenzions, y dai cuntribuc di cumëmbri.

Articul 4 – Cumëmbri

Cumëmbri dla lia ie persones che à stlut ju n stude de scienza pulitica cun n titul academich o che possa aldò dla furmazion academica/atività prufesciunela sustenì i fins dla sozietà. La dumanda per unì tëut su, che ie da prejenté al cunsëi, muessa cuntenì l’ublianza de se tenì al statut y ala dezijions dla lia, y la vën ejamineda dal cunsëi, che possa la azeté o nia la azeté. La dezijion vën protocoleda y fata a l savëi a chëi che à fat dumanda; refudanzes muessa unì giustifichedes.

La dezijion sce n tol su o nia n cumëmber sustenidëur vën tëuta dala senteda generela regulera.

L cuntribut per i cumëmbri vën fat ora dala senteda generela y l ie da paië ite de jené de uni ann. Sce l ne vën nia paià ite dala senteda generela, iel dal paiamënt tres banca da paië ite 5 (cinch) euro sëuraprò.

Articul 5 – Dërc y duvieres di cumëmbri

Duc i cumëmbri à i medemi dërc y duvieres. Uni cumëmber à l duvier de se dé da fé per i fins dla lia, sustenì i nteresc y paië uni ann si cuntribut de cumëmber. Cun 18 ani à uni cumëmber l dërt de vela atif y passif (articul 8). Duc à l dërt de tò pert ala scumenciadives dla lia, aldò dl statut y dla dezijions che vel.

Articul 6 – Finé via l status de cumëmber

L status de cumëmber pierden

1. sce n zapa ora cun na spligazion scrita al cunsëi
2. cun la mort dl cumëmber o sce l vën finà via l’atività dla lia
3. sce n vën stluc ora. Te chësc cajo muessa l cunsëi tò la dezijion a maiuranza assoluta y l muessa vester prejënc duc i cumëmbri dl cunsëi.

Criters per pudëi stlù ora n cumëmber ie chëi che vën do:

1. nia se tenì al statut o ala dezijions dla lia che vel
2. danejé cun ntenzion la lia a livel economich
3. descredité publicamënter la lia o singuli cumëmbri
4. se nuzé dla lia per fins de pulitica de partit

L status de cumëmbri ne possen nia dé inant.

I cumëmbri morc, zapei ora, stluc ora o che per vel’ autra gauja ne fej nia plu pert dla lia o si erps y suzessëures per lege ne possa nia damandé de reviers i cuntribuc y i ne n’à deguna rejons n cont dl avëi dla lia.

Articul 7 – Organns dla lia

I organns dla lia ie:

1. la senteda generela
2. l cunsëi
3. la presidënta o l presidënt
4. i revisëures di conc

La lia cëla daniëura de avëi te si organns politologhes y politologs dl Sudtirol de duta trëi la rujenedes. La reprejentanza dl’ëiles vën espressivamënter sustenida.

Articul 8 – senteda generela

La senteda generela regulera vën cherdeda ite uni ann.

Na senteda generela straurdinera ie da cherdé ite cun na dezijion dl cunsëi o sun dumanda scrita mutiveda de almanco l diesc percënt di cumëmbri o sun dumanda di revisëures di conc. Te chisc caji muessa la senteda generela straurdinera unì cherdeda ite l plu tert n mëns do che l ie unì dat ju la dumanda al cunsëi.

Duc i cumëmbri ie da nvië ala senteda generela tres posta o e-mail doi enes dan l terminn, dajan sëura l orden dl di. La senteda vën cherdeda ite dal cunsëi.

Dumandes per junté ponc al orden dl di possen ti fé avëi al cunsëi te na forma scrita almanco 24 ëura dan l terminn dla senteda generela.

La dezijions vel mé sce les fej referimënt a ponc che ie sun l orden dl di; chësc ne vel nia per la dumanda de cherdé ite na senteda generela straurdinera.

Ala senteda generela possa tò pert duc i cumëmbri. Uni cumëmber cun dërt de vela à una na usc. Cumëmbri d’unëur ne n’à deguna usc. N ne possa nia dé inant si dërt de usc a n auter cumëmber. La senteda generela possa tò na dezijion, sce l ie prejënc almanco 50 % di cumëmbri cun dërt de usc. Te na segonda cherdeda ala senteda generela possa chësta tò dezijions unfat tan de cumëmbri che ie prejënc (articul 21 dl codesc zivil).

La veles y la dezijions dla senteda generela vel de regula cun maiuranza scëmpla. Dezijions, che va a mudé l statut dla lia, se damanda na maiuranza cualificheda de doi terzi dla ujes dates ju y che vel, sce l ie prejënt la maiuranza assoluta di cumëmbri cun dërt de usc. Sce la lia uel finé via l’atività de si bona vel chël che ie udù dant dal articul 14.

Tl cajo de valivanza de ujes ie uni dumanda da cunscidré nia azeteda.

La presidënza dla senteda generela à la presidënta o l presidënt, o na si sustituta o n si sustitut sce la presidënta o l presidënt ne n’ie nia prejënta/prejënt. Sce nce ëila o ël ne n’ie nia prejënta/prejënt mëina l cumëmber de cunsëi plu vedl la senteda.

Articul 9 – Duvieres dla senteda generela

Ala senteda generela ie resservei i duvieres che vën do:

1. Tò la dezijions n cont dla regules fundamenteles dla atività dla lia y mudé l statut dla lia
2. Dé pro l regulamënt
3. Apruvé la relazion de atività dl ann y tò la dezijion n cont dl program de atività dl ann do.
4. La vela dl cunsëi y ti tò ju la respunsabltà uni ann
5. Apruvé l bilanz dl ann y la pruposta de bilanz per l ann do.
6. La vela de doi revisëures di conc y i ti tò ju la respunsabltà uni ann
7. Per gaujes grieves possa l cunsëi unì tëut ju cun la ujes de doi terzi di cumëmbri cun dërt de usc. Per fé chësc muessel unì cherdà ite na senteda generela straurdinera. A tò la dezijion muessel vester prejënt la maiuranza assoluta di cumëmbri dla lia che à l dërt de usc. Riesc do che l ie unì tëut ju l cunsëi muessel unì lità ntan la senteda generela l cunsëi nuef.

Articul 10 – L cunsëi

Dl cunsëi fej pert:

1. la presidënta o l presidënt
2. la scrivana o l scrivan
3. la cassiera o l cassier
4. sëuraprò mo cater cumëmbri

L cunsëi ie lità per un n ann. L possa unì lità mo n iede.
Tl cajo che n cumëmber lità dl cunsëi ëssa da tumé ora à l cunsëi l dërt de numiné mpede ël n cumëmber nuef che à l dërt de unì lità. Tla proscima senteda generela muessa chësc pona unì apruvà. L cumëmber numinà do ne n’à degun dërt de usc.

L cunsëi lita danter si cumëmbri cun maiuranza scëmpla la presidënta o l presidënt, la scrivana o l scrivan y la cassiera o l cassier.

Sëuraprò vëniel lità na sustituta o n sustitut dla presidënta o dl presidënt. La ncëria de vizepresidënta o vizepresidënt ie cumpatibla cun n’autra ncëria dl cunsëi (scrivana o scrivan, cassiera o cassier).
L cunsëi vën cherdà ite per scrit o a usc dala presidënta o dal presidënt o da si sustituta o sustitut.

L cunsëi possa tò dezijions sce duc i cumëmbri ie unic cherdei ite y sce almanco i mec ie prejënc. Na ezezion vel per la dezijion de stlù ora n cumëmber dla lia. Te chësc cajo vel chël che ie udù dant dal articul 6.

L cunsëi tol la dezijions cun maiuranza scëmpla. Tl cajo de valivanza dla ujes ie la dumanda da cunscidré coche nia azeteda.
La presidënza à la presidënta o l presidënt, sce ëila o ël ne n’ie nia prejënta/prejënt na si sustituta o n si sustitut. Sce l ne n’ie nce chësta o chësc nia prejënta/prejënt ie l cumëmber de cunsëi plu vedl a mené la senteda.

La funzion de cumëmber dl cunsëi fina via cun la mort, la fin dla perioda de funzion, cun despënsa o demiscion.

I cumëmbri dl cunsëi possa te uni mumënt dé la demiscions per scrit. La detlarazion de demiscion ie da prejenté al cunsëi; sce l ie dut l cunsëi a dé la demiscions iela da prejenté ala senteda generela. La demiscions de dut l cunsëi vel permò cun la vela dl cunsëi nuef.

Articul 11 – Duvieres dl cunsëi

L cunsëi mëina la lia. Ël sëurantol duc i duvieres che tres statut ne n’ie nia sëurandai a n auter organn dla lia.

De si cumpetënza ie dantaldut la cuestions che vën do:

1. Lauré ora l bilanz de previjion, la relazion finela y la relazion di conc.
2. Njenië ca y cherdé ite la sentedes genereles reguleres y straurdineres.
3. Aministré l avëi dla lia.
4. Tò su o stlù ora cumëmbri dla lia.
5. Tò su o lascé jì dependënc dla lia.

Articul 12 – Duvieres speziei di singuli cumëmbri dl cunsëi

La presidënta o l presidënt, o sce chisc ne possa nia si sustituta o sustitut, reprejentea la lia oravier.

La presidënta o l presidënt à la presidënza dla senteda generela y dla sentedes dl cunsëi.

La scrivana o l scrivan à da sustenì la presidënta o l presidënt a mené la lia. Ëila o ël à da scrì i protocoi dla senteda generela y dla sentedes dl cunsëi.

La cassiera o l cassier porta la respunsabltà n cont dla contabiltà dla lia.

Articul 13 – La revijion di conc

La doi o i doi revisëures di conc vën litedes/litei dala senteda generela per la legislatura dl cunsëi. I possa unì litei mo n iede.

La doi o i doi revisëures di conc possa vester cumëmbri dla lia, ma i ne n’ie nia ublighei a vester cumëmbri dla lia. I ne fej nia pert dl cunsëi y no l cunsëi no la senteda generela ti possa scrì dant zeche.

La o i revisëures di conc à da cuntrolé la contabltà via per l ann y cuntrolé la relazion di conc finela. I porta dant l resultat dl cuntrol tla senteda generela.

Articul 14 – Finé via dl’atività dla lia

La dezijion de finé via l’atività dla lia de si bona possa mé tò na senteda generela straurdinera cherdeda ite aposta per chësc, cun maiuranza dla ujes cualificheda de almanco trëi cherc di cumëmbri dla lia (articul 21 Codesc zevil ). Sëuraprò iel da respeté la regules ududes dant dala lege.

Sce la lia dà su si atività ie l avëi dla lia da sëurandé a na urganisazion cun l medem fin o n fin che ti va daujin, y che à si sënta tl Sudtirol.

Articul 15 – Despusizions fineles

Per dut chël che ne n’ie nia unì regulà espressivamënter tlo vel chël che ie udù dant dal codesc zevil talian.

Bulsan, ai 25 de setëmber 2008

Ultim mudamënt ai 30 de merz 2012